Ghid
Glosar RMN
Termenii care apar cel mai des în rapoartele RMN, explicați în cuvinte simple. Glosarul te ajută să citești raportul; ce înseamnă rezultatul pentru tine îți spune medicul.
Termeni generali
Secvențe: T1, T2, DP, STIR
Apare și ca: T1W, T2W, PD, DP FS, FAT SAT, TSE
RMN-ul face mai multe serii de imagini, fiecare cu alt contrast. Pe secvențele T1, grăsimea apare albă, iar lichidul întunecat. Pe T2, lichidul apare luminos. DP (densitate de protoni) arată în detaliu structuri precum meniscurile și cartilajul. Secvențele cu suprimarea grăsimii (FS, FAT SAT, STIR, de exemplu DP FS) întunecă grăsimea, pentru ca lichidul și edemul să apară luminoase.
Hipersemnal și hiposemnal
Apare și ca: hiperintens, hipointens, semnal crescut, semnal scăzut
O zonă mai luminoasă (hipersemnal) sau mai întunecată (hiposemnal) decât țesutul din jur sau decât arată de obicei acel țesut, pe o anumită secvență. Nu e în sine un diagnostic: contează pe ce secvență apare, unde e și cum arată.
Planuri: sagital, coronal, axial
Apare și ca: SAG, COR, AX, TRA, transversal
Direcțiile în care e „tăiată” imaginea: sagital, ca și cum ai privi din lateral; coronal, ca și cum ai privi din față; axial, în secțiuni orizontale, de sus în jos.
Edem osos
Apare și ca: edem medular osos; contuzie osoasă sau bone bruise, când e produs de o lovitură
O zonă din interiorul osului care apare luminoasă pe secvențele cu suprimarea grăsimii, de obicei pentru că are mai mult lichid decât în mod normal. E frecventă după o lovitură, o răsucire sau o suprasolicitare, dar poate avea și alte cauze.
Revărsat articular (hidartroză)
Apare și ca: hidartroză, lichid articular, lichid intraarticular
Mai mult lichid decât de obicei în articulație. O cantitate mică poate fi normală. O cantitate mai mare apare adesea după o accidentare sau când articulația e inflamată.
Condropatie (condromalacie)
Apare și ca: condromalacie, leziune condrală, gradul I–IV
Modificări ale cartilajului care acoperă capetele oaselor în articulație, de la o înmuiere ușoară până la pierderea lui. Raportul o descrie adesea în grade: gradul I e cel mai ușor, iar gradul IV înseamnă că osul de sub cartilaj a rămas descoperit.
Artroză
Apare și ca: gonartroză (la genunchi), modificări degenerative
Uzura articulației în timp: cartilaj subțiat, spațiu articular îngustat și, adesea, osteofite. Modificări degenerative ușoare apar frecvent odată cu vârsta.
Osteofit
Apare și ca: ciocuri osteofitice, excrescențe osoase
O mică excrescență osoasă pe marginea unei articulații, frecventă în artroză.
Tendinopatie
Apare și ca: tendinoză, tendinită, semnal tendinos modificat
Un tendon îngroșat sau cu semnal modificat, de obicei din suprasolicitare sau odată cu vârsta. Termenul singur nu înseamnă o ruptură; dacă există una, raportul o numește separat.
Ruptură parțială sau completă
Apare și ca: discontinuitate, ruptură de grosime parțială sau totală
O ruptură parțială afectează doar o parte din grosimea unui ligament sau tendon. Una completă îl întrerupe de tot, astfel încât capetele nu mai sunt legate.
Entorsă
Apare și ca: entorsă de gradul I, II sau III
Întinderea sau ruperea unui ligament, de obicei printr-o răsucire. Gradul I e o întindere, gradul II o ruptură parțială, gradul III o ruptură completă.
Leziune osteocondrală
Apare și ca: OCL, leziune a domului talar (la gleznă)
O leziune care afectează cartilajul și osul de sub el. La gleznă apare cel mai des pe talus, adesea după o entorsă sau altă accidentare; la genunchi, cel mai des pe capătul femurului. Osteocondrita disecantă (OCD) e o formă a ei, întâlnită mai ales la tineri, care nu e întotdeauna produsă de o accidentare.
Genunchi
Menisc
Apare și ca: menisc medial (intern), menisc lateral (extern), corn anterior, corn posterior
Două „perniuțe” de cartilaj în formă de C, între femur și tibie: meniscul medial spre interior și cel lateral spre exterior. Amortizează șocurile și stabilizează genunchiul. Raportul descrie adesea cornul anterior (partea din față) sau cel posterior (partea din spate).
Hipersemnal meniscal de gradul I, II sau III
Apare și ca: semnal intrameniscal, degenerescență meniscală
Un mod de a descrie semnalul din interiorul meniscului. Gradele I și II sunt modificări în interiorul lui care nu ajung la suprafața lui superioară sau inferioară și nu sunt considerate ruptură; apar adesea odată cu vârsta. Gradul III ajunge la una dintre aceste suprafețe și corespunde de obicei unei rupturi.
Fisură (ruptură) de menisc
Apare și ca: fisură meniscală, leziune meniscală, ruptură orizontală, verticală, radială, în mâner de găleată
O ruptură în menisc. Raportul spune de obicei unde e (corn, corp), ce formă are și dacă o bucată s-a deplasat. Ruptura în „mâner de găleată” e o ruptură lungă, în care partea interioară a meniscului se răstoarnă spre mijlocul genunchiului.
Ligamentul încrucișat anterior (LIA)
Apare și ca: LIA, LCA, ACL
Ligamentul din mijlocul genunchiului care împiedică alunecarea tibiei înainte, sub femur. Se rupe des la sporturile cu opriri bruște și schimbări de direcție, cum sunt fotbalul, baschetul sau schiul.
Ligamentul încrucișat posterior (LIP)
Apare și ca: LIP, LCP, PCL
Ligamentul din spatele LIA, cu care formează o pereche. Împiedică alunecarea tibiei înapoi și se rupe mai rar, de exemplu la o lovitură directă în fața genunchiului îndoit.
Ligamentele colaterale
Apare și ca: ligamentul colateral medial (LCM), ligamentul colateral lateral (LCL), MCL
Ligamentele de pe cele două laturi ale genunchiului: ligamentul colateral medial, spre interior, și cel lateral, spre exterior. Țin genunchiul stabil când e împins dintr-o parte. Ligamentul colateral medial se lezează mai des.
Rotula (patela)
Apare și ca: patelă, cartilaj retropatelar, condromalacie patelară
Osul mic din fața genunchiului, care alunecă într-un șanț al femurului. Cartilajul de pe spatele rotulei poate apărea în raport ca modificat sau uzat (condromalacie patelară).
Chist Baker
Apare și ca: chist popliteu
O pungă cu lichid în spatele genunchiului, legată de articulație. Apare adesea când în genunchi se strânge mai mult lichid decât de obicei, de exemplu în artroză sau după o leziune de menisc.
Tendonul rotulian și tendonul cvadricipital
Apare și ca: tendon patelar, ligament patelar, tendinopatie rotuliană
Tendonul rotulian leagă rotula de tibie, iar cel cvadricipital leagă mușchiul din fața coapsei de rotulă. Săriturile și alergarea repetate le pot suprasolicita, ceea ce poate apărea în raport ca tendinopatie.
Gleznă
Maleolele
Apare și ca: maleola medială (internă), maleola laterală (externă)
Proeminențele osoase de pe cele două părți ale gleznei: maleola medială, a tibiei, spre interior, și maleola laterală, a fibulei (peroneului), spre exterior.
Ligamentul talofibular anterior (LTFA)
Apare și ca: LTFA, ATFL, ligamentul peroneo-astragalian anterior
Ligamentul de pe partea exterioară a gleznei care se lezează cel mai des, în entorsele în care piciorul se răsucește spre interior.
Ligamentul calcaneofibular (LCF)
Apare și ca: LCF, CFL, ligamentul peroneo-calcanean
Tot pe partea exterioară a gleznei, sub LTFA. Se lezează de obicei în entorsele mai puternice, împreună cu LTFA.
Ligamentul deltoid
Apare și ca: ligamentul colateral medial al gleznei
Ligamentul lat, în formă de evantai, de pe partea interioară a gleznei. Se lezează mai rar decât ligamentele de pe partea exterioară.
Sindesmoza tibiofibulară
Apare și ca: ligamentele tibiofibulare, AITFL, entorsă înaltă de gleznă
Legătura dintre tibie și fibulă chiar deasupra gleznei. O leziune a ei se mai numește „entorsă înaltă” și se vindecă de obicei mai greu decât o entorsă obișnuită.
Tendonul lui Ahile
Apare și ca: tendon ahilean, tendon calcanean
Cel mai mare tendon al corpului, care leagă mușchii gambei de călcâi. Raportul poate descrie tendinopatie, o ruptură parțială sau o ruptură completă.
Tendoanele peroniere
Apare și ca: tendoane fibulare, peronier lung, peronier scurt
Două tendoane care trec prin spatele maleolei laterale, pe exteriorul gleznei. Pot fi afectate după entorse repetate.
Tendonul tibial posterior
Apare și ca: tibial posterior, TP
Tendonul care trece prin spatele maleolei mediale, pe interiorul gleznei, și susține bolta piciorului.
Talusul (astragalul)
Apare și ca: astragal, domul talar
Osul gleznei pe care se sprijină tibia. După o entorsă, cartilajul de pe suprafața lui (domul talar) poate fi lezat împreună cu osul de dedesubt, ceea ce se numește leziune osteocondrală.
Fascia plantară
Apare și ca: aponevroza plantară, fasciită plantară
Banda groasă de țesut de pe talpă, care pornește de la călcâi spre degete. Când e îngroșată sau are semnal modificat lângă călcâi, raportul poate vorbi despre fasciită plantară, o cauză frecventă de durere de călcâi.
Vezi termenii pe propriile imagini
Remene îți explică pe înțeles raportul tău și îți arată pe imagini zona din care vine fiecare explicație a analizei. Începe cu vizualizatorul gratuit sau citește cum deschizi CD-ul cu RMN-ul.